Timp-anotimp

Timp-anotimp

 

Ningea a iertare indelung asteptata,

Peste lumea de ieri, peste lumea de azi

Fulgi rataciti peste trecatorii din strada,

Cu ale noaste iluzii vechi camarazi.

Vantul a risipit ceata albastra

Copacii -s in fum , zarea-i ascunsa

Un peisaj perfect de iarna!

N- am mai vazut demult asa o dimineata

Vino degraba in tinutul imaginar

Unde timpul incepe sa scada ,

Sa fiarba si apoi sa devina mai putin.

Ne strange timpul,

In gheare reci de lumina

Incercarea mea de a evada

Ramane ca un geste neterminat

E rana acolo...

Si prea multe cuvinte

Tu n-ai sa stii niciodata 

Sa-mi aduci visul inapoi

Zambetul pe fata,

Si linistea aceea de dimineata,

As vrea sa-ti spun doar atat:

Nu-mi atinge sufletul,

Daca nu stii sa -i primesti 

Bucuria.