Scrisoare catre un necunoscut

 Scrisoare catre un necunoscut

Normal ca imi amintesc de tine,

Esti tipul care-n minte -mi vine

Si ma gandesc cu groaza c-am visat

Si am lasat un gand neterminat.

 

Apoi te-astept in fiecare dimineata,

Si te intreb asa, chiar pe"nepusa-masa"

Daca -ti mai este dor de mine,

Si-mi spui niste minciuni ce-mi fac atat de bine!

 

Necunoscutul din povestea mea , 

Imi pune intrebari chiar la cafea,

Cuvintele lui ajung la mine tarziu,

Exact cat timpul care as vrea sa-i fiu!

 

Inchid ochii si ma bucur iar,

Nu stiu de ce, nu am habar,

Si-mi las gandurile ca sa zboare,

Spre orizonturi noi, visatoare...

 

O sa ma prefac iintr-o ploaie de vara,

Sa cad liber la streasina casei tale ,

Si fiecare strop te va striga pana cand

Iti vei aminti de mine, cine sunt!

 

Scrisoarea aceasta am vrut sa fie,

Un simplu gest de prietenie, 

Ca intr-o zi din calendar,

Ne-am cunoscut "aruncand un zar"