De toamna

De toamna ...


Sunt vinovata de toamna care-mi plange,
Pe umeri ca o zana despletita,
Cu lacrimi grave de iubire trista,
Ca n -am elogiat-o in cuvinte!

Se plimba toamna desculta pe alei,
Mai lasa cate-o frunza zalog in urma ei ,
Se plimba toamna iar in suflete si-n case,
Si ne miram ca parca ieri plecase .

Dar tie toamna , eu iti ofer iubirea mea, 
Imbraca-te si parfumeaza-te cu ea,
Ti-o dau din suflet ca a ta tristete, 
Sa se transforme numai in blandete

 

Draga toamna , ca sa -mi mirosi a vara,

Ti -am presarat pe suflet scortisoara,
Dar e acum misterios parfumul tau 
Imi aminteste parca de alt "eu".

Umbrela-ti fac , de frica ti-e de ploaie,
Apoi dansez cu tine prin odaie,
Iau norii si-i prefac in vata,
Si soarele il mai aprind o data !