Aditivii alimentari au fost folositi de ani de zile. Sarea, zaharul si otetul sint printre primele substante folosite pentru conservarea alimentelor. In ultimii 30 de ani, o data cu noi descoperiri in prepararea alimentelor, diversi compusi chimici au inceput sa fie folositi din ce ince mai des in industria alimentara. Majoritatea aditivilor nu prezinta pericol pentru organism. Insa exista si aditivi periculosi, considerati toxici sau cancerigeni. Hiperaciditate la copii, alergii, astm si migrene sint adesea considerate reactii adverse ale aditivilor.
Aditivii sint substante chimice care se adauga in produsele alimentare pentru a le imbunatati gustul, aroma sau pentru a creste proprietatea de conservare. Majoritatea aditivilor nu au proprietati nutritive. Aproape toate alimentele contini aditivi, in special cei numiti emulgatori, sau pe scurt, E-uri. Utilizarea aditivilor alimentari este reglementata foarte strict in tarile Comunitatii Europene de anumite norme, iar la noi in tara de o serie de ordine care precizeaza cantitatea si componenta fiecarui aditiv folosit in produsele alimentare.

Exista o lista de emulgatori, aprobata la nivel european, care trebuie sa apara obligatoriu pe eticheta produsului care ii contine. Exista si aditivi care nu trebuie declarati, cum ar fi aromele si solventii. Un aditiv care este prescurtat cu litera E a trecut testele de securitate si a fost aprobat de Uniunea Europeana. In Europa, E-urile sint numerotate de la 100 la 500.

Aditivii alimentari devin periculosi atunci cind sint adaugati in cantitate prea mare in anumite produse. Trebuie sa stii ca pe termen lung consumul de astfel de alimente poate avea efecte negative asupra sanatatii. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la aparitia unor afectiuni grave. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in rindul populatiei, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Aditivii sint clasificati in functie de proprietati. Cei care sint folositi mai des sint:
antioxidantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii. Sint folositi pentru a preveni schimbarea culorii sau rincezirea alimentelor. Se gasesc in produsele de patiserie, supe si sosuri. Vitamina C este unul dintre cei mai utilizati antioxidanti. Cunoscuti sint cei care contin butylated hydoxyanisole (BHA) - E320, sau butylated hydroxytoluene (BHT) - E 321. In doze mari, BHA si BHT cresc riscul imbolnavirii de cancer.
colorantii. Aceste substante fac alimentele mai atractive: iaurtul este mai roz, sucul, mai portocaliu. Unii coloranti sint naturali, cum ar fi curcumin (E100), dar exista si variante artificiale: tartrazine (E102), de exemplu, a fost asociat cu reactii adverse.
emulsifiatorii: substante care fac posibila formarea si mentinerea unui amestec omogen;
stabilizatorii: substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea;
agentii de intarire: substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor;
aromatizantii;
conservantii: substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea lor impotriva alterarii produse de microorganisme. Produsele din carne au nitrati (de la E249 pina la E252), care sint vitali pentru inlaturarea bacteriilor.
indulcitorii: substante, altele decit zaharul, care se utilizeaza pentru a da gust dulce alimentelor. Lumea este preocupata sa consume din ce in ce mai putin zahar, orientindu-se spre inlocuitori, cum ar fi acesulfame-K (E950), aspartam (E951) si zaharina (E954), care au un numar redus de calorii si prezinta siguranta pentru dantura. In general, acestia nu sint periculosi pentru sanatate.

Iata citiva dintre aditivii care pot crea probleme:

cancerigeni: E131, E142, E210, E211, E212, E213, E214, E215, E217, E239, E330

periculosi, distrug vitamina B12: E102, E110, E120, E124, E127, E220

cresc tensiunea arteriala: E250, E251, E252

produc tulburari digestive (indigestie, greata, colici abdominale s.a.): E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407 (din inghetata)

aditivi interzisi in SUA: E103, E105, E111, E121, E125, E126, E152, E181

Cei mai periculosi aditivi:
- E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brinza topita si crema de brinza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. Din aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorindu-le in galben
- E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert.
- E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena.